După ce ruşii au anunţat că au descoperit mari zone în care solul dezgheţat din zonele arctice a dus la eliberarea de gaz metan în atmosferă, americanii au făcut cercetările lor şi au venit cu o concluzie în 2020, zona arctică va deveni o sursă de carbon ce va polua atmosfera.
Administraţia Oceanelor şi a Atmosferei (NOAA) din cadrul guvernului SUA a spus că nivelul de metan a crescut mult în ultimii cinci ani, însă a adăugat că "deocamdată, nu am constatat schimbări climatice majore cauzate de permafrost şi de hidraţii de carbon".
Însă, lucrurile se vor schimba decisiv începând cu 2020, avertizează experţii NOAA, ale căror cercetări au fost confirmate de oamenii de ştiinţă de Universitatea din Alaska, stat american cu ieşire la Oceanul Arctic. "În nordul Alaskăi - spune Vladimir Romanovski, un profesor al Universităţii din Alaska - permafrostul se încălzeşte rapid, dar este încă destul de rece. Însă, în partea centrală, cea mai mare parte a lui are o temperatură un pic sub cea de îngheţ. În 10-20 de ani vom asista la o dezgheţare rapidă şi la scară largă".
Această topire a permafrostului (strat de sol înghețat permanent) este îngrijorătoare, deoarece acest strat "îngroapă" imense cantităţi de carbon. Ultima estimare arată că circa 18,8 milioane de kilometri pătraţi de soluri nordice poartă 1700 de miliarde de tone de carbon organic, restul de plante şi de animale, acumulate în sol de-a lungul a mii de ani. Ce înseamnă aceste 1.700 de miliarde de tone de carbon? De 4 ori mai mult carbon decât cel emis de activitatea umană în epoca modernă.
Potrivit celebrei reviste de ştiinţă Nature, citată de NY Times, dezgheţarea permafrostului va produce o schimbare climatică de două ori şi jumătate mai puternică decât cea cauzată de despăduriri. Potrivit NOAA, în jurul anului 2100, din permafrost vor fi eliberate în jur de 100 de miliarde de tone de carbon.
Oamenii de ştiinţă ruşi au anunţat săptămâna trecută că au descoperit "sute de zone cu mai mult de 1.000 de metri în diametru" în care dezgheţarea uşoara a permafrostului a dus la eliberarea de metan.
Însă, lucrurile se vor schimba decisiv începând cu 2020, avertizează experţii NOAA, ale căror cercetări au fost confirmate de oamenii de ştiinţă de Universitatea din Alaska, stat american cu ieşire la Oceanul Arctic. "În nordul Alaskăi - spune Vladimir Romanovski, un profesor al Universităţii din Alaska - permafrostul se încălzeşte rapid, dar este încă destul de rece. Însă, în partea centrală, cea mai mare parte a lui are o temperatură un pic sub cea de îngheţ. În 10-20 de ani vom asista la o dezgheţare rapidă şi la scară largă".
Această topire a permafrostului (strat de sol înghețat permanent) este îngrijorătoare, deoarece acest strat "îngroapă" imense cantităţi de carbon. Ultima estimare arată că circa 18,8 milioane de kilometri pătraţi de soluri nordice poartă 1700 de miliarde de tone de carbon organic, restul de plante şi de animale, acumulate în sol de-a lungul a mii de ani. Ce înseamnă aceste 1.700 de miliarde de tone de carbon? De 4 ori mai mult carbon decât cel emis de activitatea umană în epoca modernă.
Potrivit celebrei reviste de ştiinţă Nature, citată de NY Times, dezgheţarea permafrostului va produce o schimbare climatică de două ori şi jumătate mai puternică decât cea cauzată de despăduriri. Potrivit NOAA, în jurul anului 2100, din permafrost vor fi eliberate în jur de 100 de miliarde de tone de carbon.
Oamenii de ştiinţă ruşi au anunţat săptămâna trecută că au descoperit "sute de zone cu mai mult de 1.000 de metri în diametru" în care dezgheţarea uşoara a permafrostului a dus la eliberarea de metan.
About the Author
0 comments:
Please no spam! Remove comment!