Japonezii au creat pepenele pătrat, iar spaniolii şi italienii au "turtit" piersica până au obţinut un gust sublim.
Pepenele pătrat
A fost "inventat" în urmă cu aproximativ 30 de ani, în Japonia anilor '80, dar au trecut decenii bune până când a cucerit piaţa americană şi europeană. Primii care au adus aceşti ciudaţi pepeni în Europa au fost şefii Tesco, celebrul lanţ de supermarketuri. Pepenii s-au vândut mai întâi în Anglia (2006), dar apoi au ajuns şi în Europa de Est, inclusiv în România.
Pentru a lua această formă, unui fermier din oraşul japonez Zentsuji i-a venit ideea de a închide fructul, încă din stadiul iniţial de dezvoltare, într-o cutie de sticlă. Pe măsură ce pepenele a crescut, el a luat forma recipientului în care era "sechestrat". Scopul japonezilor a fost unul practic: pepenii pătraţi pot fi transportaţi mai uşor şi se economiseşte şi spaţiu în frigider.
În Statele Unite şi America de Sud, metoda japoneză a fost adaptată, deoarece multe dintre "cutiile" de sticlă de spărgeau. Astfel, pepenii au fost crescuţi în cutii de plastic sau de lemn.
Pepenele fără seminţe
Tot japonezii au obţinut, pentru prima dată, şi pepeni verzi fără seminţe. Un astfel de soi a fost obţinut însă şi de cercetătorii români de la Centrul de Cercetare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni.
Cele trei soiuri româneşti de pepeni fără seminţe poartă numele Boston F1, Aramis F1 şi Stabolite F1. Cu mai multă vitamina C şi mai mult zahăr (fructul mai dulce atrage clienţii), pepenele fără seminţe a înregistrat şi producţii record la hectar (60-65 de tone, faţă de 30-40 de tone în cazul pepenelui cu seminţe).
Piersicile plate
Fructele au fost aduse mai întâi din Spania şi din Italia, dar, acum, şi fermierii români au cultivat pomi care dau astfel de fructe. Mai dulce şi mai zemos decât piersica tradiţională, noul fruct a prins rapid la români, chiar dacă preţul este uneori cam ridicat.
A fost "inventat" în urmă cu aproximativ 30 de ani, în Japonia anilor '80, dar au trecut decenii bune până când a cucerit piaţa americană şi europeană. Primii care au adus aceşti ciudaţi pepeni în Europa au fost şefii Tesco, celebrul lanţ de supermarketuri. Pepenii s-au vândut mai întâi în Anglia (2006), dar apoi au ajuns şi în Europa de Est, inclusiv în România.
Pentru a lua această formă, unui fermier din oraşul japonez Zentsuji i-a venit ideea de a închide fructul, încă din stadiul iniţial de dezvoltare, într-o cutie de sticlă. Pe măsură ce pepenele a crescut, el a luat forma recipientului în care era "sechestrat". Scopul japonezilor a fost unul practic: pepenii pătraţi pot fi transportaţi mai uşor şi se economiseşte şi spaţiu în frigider.
În Statele Unite şi America de Sud, metoda japoneză a fost adaptată, deoarece multe dintre "cutiile" de sticlă de spărgeau. Astfel, pepenii au fost crescuţi în cutii de plastic sau de lemn.
Pepenele fără seminţe
Tot japonezii au obţinut, pentru prima dată, şi pepeni verzi fără seminţe. Un astfel de soi a fost obţinut însă şi de cercetătorii români de la Centrul de Cercetare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni.
Cele trei soiuri româneşti de pepeni fără seminţe poartă numele Boston F1, Aramis F1 şi Stabolite F1. Cu mai multă vitamina C şi mai mult zahăr (fructul mai dulce atrage clienţii), pepenele fără seminţe a înregistrat şi producţii record la hectar (60-65 de tone, faţă de 30-40 de tone în cazul pepenelui cu seminţe).
Piersicile plate
Fructele au fost aduse mai întâi din Spania şi din Italia, dar, acum, şi fermierii români au cultivat pomi care dau astfel de fructe. Mai dulce şi mai zemos decât piersica tradiţională, noul fruct a prins rapid la români, chiar dacă preţul este uneori cam ridicat.
0 comments:
Please no spam! Remove comment!